Antreprenor sau angajat?

Am avut prea mult trafic pe blog in ultima vreme si am decis sa mai scriu si chestii plictisitoare. :)) Poate in felul asta o sa fie mai putin interes si nu o sa mai depasesc lungimea de banda. Azi m-am gandit sa scriu despre o vesnica problema a studentilor si absolventilor de facultate din RO si nu numai. Desi cred ca in RO intrebarea este un pic amplificata, dar ma rog! 🙂

Am fost weekendul asta la una din sesiunile BRIO si l-am ascultat pe Bobby Voicu. De fapt m-am dus mai mult pentru a vedea ce intrebari ii pun studentii aflati in sala pentru ca ma intalnisem cu el si sambata seara la sesiunea de networking si la blogmeet 26. Bineinteles ca a aparut si vesnica intrebare, ce sa fac dupa ce termin? Ma angajez sau imi fac un business?

Cum cred ca deja stiti ca Bobby este artizanul propriului business, am fost foarte curios sa aflu totusi pozitia lui oficiala. Si asa cum ma asteptam a fost pro-business. Am aflat insa ca si el la randul lui a fost angajat (chiar la stat vreo 2 ani) si ca experienta respectiva i-a priit destul de mult. De asemenea experienta unei multinationale ca Yahoo l-a ajutat destul de mult.

In urma discutiilor m-am hotarat sa scriu postul asta in care sa prezint viziunea mea asupra vesnicei dileme. Antreprenor sau angajat? Vine o perioada in viata fiecarui tanar cand simte nevoia de a deveni independent si in urma cautarii de solutii apar cele 2 alternative de mai sus. Ce faci? Business sau te angajezi? Ei bine iata cum vad eu lucrurile. Sunt mai multe tipare pe care le-am intalnit.

1. Curajosul – incepe inca din facultate propriul business, alearga, fuge, lipseste de la scoala, recupereaza, se chinuie, reuseste insa privind inapoi regreta ca in facultate nu a avut timp sa se distreze si sa acumuleze mai mult. Incearca sa suplineasca prin participari la evenimente, traininguri, citind carti, etc. Depinde doar de el ce anume reuseste sa obtina. La intalnirea de 10 ani de la terminarea facultatii pare cel mai obosit. Lumea il confunda cu un profesor. Anii de stres isi spun cuvantul dar e printre singurii care vin cu un Mercedes.

2. Carieristul – se angajeaza in facultate. Incepe de jos, baga talpa puternic, se invata cu un program, are un sef pe care il uraste in prima instanta dar invata ce este responsabilitatea, pierde ore, pierde examene, recupereaza, termina facultatea si uneori considera ca nu i-a folosit la nimic pentru ca el deja lucra si cunoaste toate secretele din business. Peste ceva timp, avanseaza, ajunge sus si se pliciseste. Vrea sa-si faca un business dar isi da seama ca e greu si se intoarce in spatele unui birou de unde trage sfori si altii fac chestii pentru el. Comod. La intalnirea de 10 ani vine doar pentru a se mandri cu jobul sau pozitia in care a ajuns.

3. Silitorul – invata temeinic in facultate, nu se angajeaza, nu isi face propriul business. Studiaza la greu. E printre primi. Vine sfarsitul facultatii si daca are noroc e selectat de vreo multinationala. Daca nu, cauta un loc de munca local de care nu e multumit. Ajunge la concluzia ca e subapreciat si incearca propriul drum in business. I se pare greu pentru ca totul e lipsit de etica. Coruptia, birocratia si rautatea celor din jur il fac sa se scarbeasca si sa plece in strainatate. Se intoarce dupa ceva ani dar nu se acomodeaza si pleaca din nou. Nu vine la intalnirea de 10 ani.

4. Voluntarul – nu se angajeaza in facultate, nu face propriul business dar intra intr-un ONG. Face voluntariat, castiga experienta, intra in contact cu business-ul dar nu doreste sa-si piarda si statutul de student, petrecerile si atmosfera placuta. Termina facultatea, incearca unul din cele 2 drumuri si de cele mai multe ori reuseste. Are prieteni care il ajuta, lumea il cunoaste de cand facea voluntariat, etc. De cele mai multe ori sfarseste prin a avea un business bun sau pleaca afara. Cativa ajung si la multinationale. La intalnirea de 10 ani e prea ocupat sau prea departe ca sa mai ajunga. Trimite un mail si face un grup de discutii unde posteaza poze.

5. Visatorul – facultatea este o vesnica petrecere. Nu face voluntariat, nu se angajeaza, nu isi face propriu business dar nici nu se omoara cu invatatul. Promoveaza examenele, termina facultatea si gaseste un loc de munca ferit si caldut. Se ingroapa in credite si nu spera la mai mult decat sa-si plateasca datoriile. La intalnirea de 10 ani este cel mai deprimat. Se lauda cu familia si copiii dar in afara de asta e in acelasi job ca la inceputul carierei.

6. Intretinutul – nu-l intereseaza facultatea. A venit pentru ca parintii l-au trimis. Acestia din urma au propriul business care merge bine. Pe el nu-l intereseaza joburile, voluntariatul, propria afacere sau invatatul. Stie ca il asteapta un loc linistit in afacerea parintilor. Peste cativa ani nimeni nu-si mai aduce aminte ca a fost colegul lor de grupa. La intalnirea de 10 ani toata lumea se intreaba cine e …

Evident, exista si mixturi intre cele 6 profile. Chiar eu sunt o amestecatura. Unii zic ca sunt studentul etern. Le-am prezentat pe toata intr-o lumina mai putin pozitiva intentionat. Nu exista un drum perfect si peste tot apar probleme. Cu totii sunt insa acum in bancile scolii. Ceea ce se va intampla mai departe … singuri vor realiza in ceva ani pe unde au ajuns si in ce tipar s-au inscris. Succes!