In urma cu trei ani, pe cand abia schimbasem prefixul, am realizat ca traiesc viata prea pe fuga si ca ma stresez prea mult. Ca nu ma mai concentrez pe lucrurile simple care imi fac viata mai buna si care ma fac cu adevarat fericit. Eram intr-o cursa nebuna si habar n-aveam incotro ma indrept, pur si simplu simteam ca trebuie sa fac totul repede. Totul s-a terminat intr-o zi in care am simtit ca nu mai e cazul. Am simtit ca viata inseamna mai mult decat stres si alergatura, ca de fapt e o insiruire de momente care trebuie traite si savurate fiecare in parte. So, mi-am pus ordine in ganduri, am renuntat la lucrurile care imi provocau stres si mi-am incetinit ritmul vietii pana cand am reusit sa gasesc timp sa ma bucur de fiecare minut. Cel mai mult m-a ajutat faptul ca am reluat una dintre pasiunile mele mai vechi, fotografia.
Le spun uneori prietenilor mei ca am hotarat sa nu ma mai stresez si in mare mi-a iesit, iar cei mai multi nu ma cred. Ei bine se poate. Duc aparatul la ochi si apas pe buton iar acest lucru imi da acea liniste de care am nevoie. Pana si cand ar fi trebuit sa fiu foarte stresat, adica anul trecut cand ma pregateam sa sustin teza de doctorat, tot fotografia m-a salvat. Am decis, in plin efort creativ, sa incep un curs de fotografie si cele 4 ore pe saptamana petrecute acolo m-au relaxat total si mi-au dat energia de care aveam nevoie. Si pentru ca postul acesta este despre momentele speciale, am decis sa va povestesc despre momentul meu preferat.
Stii acel moment cand apesi butonul aparatului de fotografiat si apare poza? Indiferent de aparatul pe care-l ai, the magic happens si se imortalizeaza secunda respectiva intr-o frumoasa fotografie. Stii momentul acela in care rasfoiesti paginile unui album de fotografii si un zambet se aseaza pe fata ta cand iti amintesti de locurile pe care le-ai vizitat si de oamenii pe care i-au cunoscut si cu care ai petrecut? Ei bine acestea sunt momentele mele preferate. Click-ul aparatului de fotografiat imi spune ca intr-o zi voi retrai cadrul pe care chiar atunci il vad prin obiectiv. Am invatat in timp ca fotografia inseamna mai mult decat claritate si ca pozele se fac cu inima si nu neaparat cu creierul. Daca gandesti prea mult, nu mai ajungi niciodata sa apesi butonul pentru ca nu vei gasi cadrul perfect. Asa ca apas de fiecare data butonul cand SIMT ca trebuie, nu cand CRED ca trebuie. Apoi ma uit la albumele de fotografii si ma bucur de fiecare pentru ca imi aduc mainte de momentele pe care nu le-am trait pe fuga.
Va provoc si pe voi, dragi prieteni, sa-mi povestiti care sunt momentele voastre preferate. Si pentru ca orice provocare are nevoie de o motivatie va spun ca am un premiu de dat si il puteti castiga doar daca ne ajutam reciproc. Puteti castiga o excursie la Casuta din Copac (Predeal) pentru doua persoane si de asemenea am 5 seturi de produse Fa Moments de dat, daca imi lasati in comentarii descrierile momentelor voastre speciale, oricare ar fi acestea. Conditia pentru a castiga excursia la Predeal este sa strangem multe comentarii de calitate si blogul meu sa fie ales castigator in campania Fa. Recunosc, daca blogul meu va fi cel castigator voi primi si eu o excursie la Predeal si tocmai de aceea spuneam ca trebuie sa ne ajutam reciproc. Voi alege in fiecare zi cateva comentarii de-ale voastre pe care le voi adauga momentului meu preferat din articol si pe data de 25 vom afla impreuna daca am castigat. Cei de la Fa ma vor anunta daca blogul meu a fost ales castigator si daca va fi asa, atunci eu la randul meu il voi putea anunta pe unul dintre voi ca e fericitul castigator al unei excursii de 2 persoane la Casuta din Copac (Predeal) si pe alti 5 ca au castigat seturi de produse Fa.
Fa, una dintre cele mai cunoscute mărci pentru îngrijirea corpului din lume, te invita sa te bucuri de momente speciale! Acordă-ți momentul tău special și simte-te FAntastic cu Fa Mystic Moments (cu unt de shea și floarea pasiunii), Fa Luxurious Moments (cu parfum elegant de viorele), Fa Pink Passion (cu trandafiri roz) și Fa Romantic Moments (cu extract de cașmir și parfum suav de trandafiri albi). Cu noile produse Fa Moments, ce combină hidratarea desăvârșită cu un parfum seducător, te vei simti FA-ntastic!
Asadar astept comentariile voastre in care imi descrieti „acel moment in care …” si hai sa mergem impreuna la Predeal! Nu uitati, fiecare dintre voi are propriile momente speciale si asta pentru ca suntem cu totii speciali! 🙂
In fiecare zi voi alege si adauga in articol doua comentarii date de voi, cititorii, acestea urmand a fi la final cele dintre care se va alege castigatorul excursiei. Important este ca blogul meu sa iasa castigator intre cele 5 care participa si sa pot da la randul meu excursia unuia dintre voi. Asa ca hai s-auzim cat mai multe momente speciale! Iata-l pe primul:
1. Alexandru: Pentru mine acel moment care ma face sa ma simt in largul meu este schiatul. Emotia ce o simti atunci cand te uiti din varful partiei si vezi sfarsitul partiei ca un punct mic este una de nedescris. Apoi cand incepi sa cobori si simti vantul cum iti bate in fata, cand iti creste nivelul adrenalinei e un moment de nedescris care ma linisteste si ma face sa ma simt liber, ca si cum as zbura . Dar nimic nu se compara cu momentul in care ajung la capatul partiei si realizez ca am ajuns intreg.
Azi am primit o groaza de comentarii si va multumesc tuturor pentru acestea. Momentele descrise de voi sunt speciale intradevar. Ma regasesc si eu in multe dintre acestea. Imi amintesc primul sarut si cum am luat-o la fuga imediat dupa, imi plac diminetile de toamna si iubesc ora de aur. 🙂 Cu greu am ales doua momente si iata-le mai jos. Maine mai aleg inca doua! Keep in touch!
2. Daniela Popescul: Declanşatorul vieţii în slow & wonderful motion pentru mine a fost naşterea lui Andrei, în septembrie 2008 – din fericire, terminasem deja doctoratul 
şi am putut gusta pe-ndelete multe momente minunate trăite împreună de atunci. Preferatele mele sunt cele petrecute împreună în bucătarie (unde eu gătesc iar el rade mere sau pune magneţi pe frigider sau ascultă Marius Moga la căşti ) şi replicile lui, care mă lasă uneori fără cuvine. Vă prezint un scurt extras din replici:
1. Despre Alice: “Si de ce se cheama Tara Minunilor daca e de fapt Tara Nebunilor?”
2. Dormeam fara grija in prima zi de vacanta. Deodată aud: “Hei, mami, ce faci, n-ai plecat la serviciu? Trezeşte-ţi Greierul că am 2 intrebari!” Si ma ciocaneste in cap si striga la ureche: “Greier! Te-ai trezit? Gandeste, gandeste, gandeste!”
3. Soacra-mea, catre mine: “Stii, am vazut in gradina un jder!”
Andrei: “Mami, bica, nu se spune jder, se spune frigi-JDER!!!”
4. Andrei: – De ce a pus bicul şi roata de rezervă la maşină, mami?
Eu: -Nu ştiu.
Andrei: – Ca să nu fiu mancat?
Eu: -?@?#?#??!!!
Andrei: – Ca asa a zis tati, daca n-ai roata de rezerva esti mancat.
5. Avem un clown cu 2 fetze (Suparatu’ si Bucurosu’). Dimineatza la 6 îi dau Panadol lui Andrei, care e răcit. Plânge un pic si spune: “Mami, sterge-l pe Suparatu’ de pe ochii mei. Sterge-l, sterge-l cu servetzelul.”
6. Tot el a sintetizat cel mai bine, la 2 ani, aceste moment magice, uitându-se într-un album: “Citec o ca-te. Afostodatacaniciodata mami cu Andei. Afostodatacaniciodata Andei cu mami. Gata, am teminat-o”.
Iar unul dintre momentele lui preferate e cel în care ajungem la o cabană sau la un hotel, ia el cheia de la recepţie şi caută camera, pe care o analizează foarte critic după ce deschide uşa. Pe bune. Iar la Predeal n-am fost împreună.
3. Doleanu Andreea: Momentul meu preferat este acela in care sunt împreuna cu familia mea. Din păcate asta se întâmpla doar de 2 ori pe an. Ador sentimentul când ma urc in avion si stiu ca peste aproximativ doua ore scap de singurătate si de dorul nebun de familie pe care il am. Atunci când ajung la destinație si vad ca suntem toți împreuna nu ma mai gandesc la nimic altceva, doar profit de fiecare zi petrecuta alături si fratele meu si de parinti. Odata cu trecerea timpului realizezi ca, oricât de multi prieteni ai avea nimeni nu poate înlocui iubirea si sprijinul oferit de familie. Acesta este momentul meu preferat pe care il aștept mereu si care ma face fericita !
Urmatoarele doua comentarii care intra in cursa sunt:
4. Roxana: Momentul meu preferat este, fără îndoială, cel după împodobirea bradului de Crăciun. După ce mă chinui să-l fac tot mai frumos şi să aşez instalaţia aia încâlcită de pe vremea când mama era fată, îmi place să fac 4 paşi în spate, să închid becul şi să mă uit la el, dar nu oricum, ci cu ochii pe jumătate închişi (aşa cum fac miopii când se uită de la distanţă) şi atunci văd doar pete de lumină care-i ascund crengile lipsă şi globurile pe o parte şi lasă să se vadă doar instalaţia. Şi instalaţia aia veche se şi aude. Da, are o cutiuţă care cântă linia melodică de la câteva colinde de Crăciun şi deşi acum, de bătrâneţe, e cam răguşită, eu tot o ascult cu drag şi apoi m-aşez pe canapea şi cânt versurile. Câte ştiu şi eu, că doar nu-s Hruşcă. Şi atunci, viaţa nu-mi poate fi mai bună.
5. Stefan: Nimic nu bate momentul in care te intorci la origini, la familie, la iubita..dupa 7 ani de scoli militare si de mers acasa in vacante, iti ramane imprimat in minte si mirosul iubitei, “da di ciii”-ul spus pe moldoveneste, cum te chinui sa iti faci loc pe langa parul ei care te gadila prin toate locurile posibile, cum deodata te gadili prin locuri pe care nici nu stiai ca le ai…cum dupa atata fuga stai pe loc…da..momentul meu preferat e langa ea, oricare ar fi acelasi, chiar si ala plin de nervi
Si pentru ca a venit si momentul in care trebuie sa inchei concursul am hotarat sa mai introduc 2 comentarii in cursa pentru castigarea seturilor de produse Fa. Tot azi vom afla care dintre cei 5 bloggeri a castigat competitia si apropo de asta, vreau sa va multumesc tuturor celor care au comentat si sharuit articolul pe retelele de socializare. Daca voi fi castigatorul ales de catre juriu, voi anunta si eu la randul meu castigatorul excursiei la Casuta din Copac, Predeal. Sper sa fie asa si sa-l fac pe unul dintre cei care au comentat mai fericit. 🙂 Asadar iata ultimele doua comentarii care intra in cursa!
6. Ma numesc Elena: Ce am fi fara empatie si iubire, fara indragosteala nebuneasca si sentimente care persista, se adancesc si traiesc cot la cot cu noi in timp? Momentul in care eu consider ca lumea sta in loc doar pentru mine este momentul in care se petrece primul sarut. Momentul acela in care stii ca urmatoarea atingere pe care o vei simti va fi usor calduta si va da nastere la ceva: la o poveste trecatoare sau una vesnica…. nu poti sti niciodata! Pentru ca momentul ala in care simti rasuflarea celui din fata ta iti poate aduce lacrimi, zambete, visare, dorinta, pasiune, durere, putere, viata! Momentul ala in care inima bate cat sa iti sara din piept, ochii sunt puternic inchisi, mana isi cauta the significant other…. momentul ala in care varful limbii timid iti poate creste adrenalina si ste poate aduce in punctul in care sa simti ca nu e niciun sport mai extrem si nicio alta clipa mai puternica… Momentul in care primul sarut NASTE! Pentru ca primul sarut naste sentimente, stari, situatii, amintiri, povesti, VIATA!
7. Ioana: …..acel moment cand ascult o melodie (mai veche, dar nu neaparat) si imi aduc aminte de toate persoanele cunoascute sau intamplarile traite in perioada in care ascultam acea melodie
Gata, acum sa asteptam sa vedem cine a castigat si apoi va anunt si eu pe voi ce si cum! Multumesc din nou pentru sustinere si pentru participare! Concurentii mei sunt tari dar sper sa fiu mai tare ca ei! 🙂
LATER EDIT: Uite ca a venit momentul sa va anunt marea veste. Din pacate n-am castigat. Am avut concurenta puternica si pana la urma castigatoarea a fost Simona Tache. Era si normal, a reusit sa stranga mult mai multe comentarii. Asadar nu plecam in excursie la Predeal, nici eu si nici voi. Dar am totusi 5 seturi de produse Fa pe care trebuie sa le dau si iata cine sunt cei 5 castigatori alesi pe spranceana:
Pentru mine acel moment care ma face sa ma simt in largul meu este schiatul. Emotia ce o simti atunci cand te uiti din varful partiei si vezi sfarsitul partiei ca un punct mic este una de nedescris. Apoi cand incepi sa cobori si simti vantul cum iti bate in fata, cand iti creste nivelul adrenalinei e un moment de nedescris care ma linisteste si ma face sa ma simt liber, ca si cum as zbura . Dar nimic nu se compara cu momentul in care ajung la capatul partiei si realizez ca am ajuns intreg.
In primul rand as vrea sa spun ca ma regasesc si eu in cele scrise de tine mai sus. Ador sa fac fotografii si sper ca pe viitor sa pot fructifica aceasta pasiune a mea. Cu toate acestea, mai exista un moment magic pentru mine…acel moment in care stau intinsa pe o patura, vara, noapte, cand cerul e senin si privesc la stele… Ador sa privesc stelele si in special pe cele cazatoare. Cred ca acesta este momentul meu preferat… atunci ma relaxez si pur si simplu simt ca as sta acolo o viata intreaga… 🙂
Fiind o persoana sociabila, ma bucur atunci cand am ocazia sa cunosc oameni, din diferite medii sociale sau etnii. Acesta este unul din momentele mele preferate. Primul „Salut”. Dar my ultimate moment preferat, este atunci cand reusesc sa-i fac pe prieteni sau pe comercianti sa rada. E un sentiment incredibil atunci cand ii faci sa rada (sau sa zambeasca) pe cei care muncesc 8 ore dupa o tejghea, in frig sau cald. Iar atunci cand te intorci la ei, sa cumperi ceva, ei iti zambesc imediat ce se stabileste un contact vizual, deoarece stiu ca vei incerca sa-i faci sa rada intr-un fel sau altul.
Momentul meu preferat? Hmm, să tot fie vreo 4, poate 5 ani de atunci. Aveam o perioadă proastă, și atitudinea mea față de viață era că toți încearcă să profite de mine, să obțină mai mult decât îmi oferă. Știi cum e, crezi că ai prieteni care apelează mereu când au nevoie la tine și te uită când ești tu cel care are probleme, crezi că lucrezi cu angajatori sau clienți care vor să obțină mai mult decât au plătit pentru serviciile tale, crezi că sunt rude care își amintesc că sunt rude cu tine doar când e în avantajul lor.
Ei, eram supărat pe toate lucrurile astea și încercam să dau vina pe cei din jur, fără să realizez că eu eram vinovatul. Mereu credeam că alții greșeau, nu eu. Nu zic că e vorba de karma, puterea lucrurilor bune sau credință, dar realitatea e că ceea ce dai, aia primești înapoi în viață, într-o formă sau alta.
Și am început să mă schimb. Am început să ofer mai mult, fără să mă aștept să primesc înapoi. Am început să dau mai mult de la mine, chiar dacă cei din jur ofereau mai puțin. Și lucrurile au început să se schimbe și ele, am început să primesc și eu mai mult decât ofeream. Prieteni care știu că sunt mereu acolo când am nevoie de ei, clienți și colaboratori cu care e o plăcere să lucrezi, cu pași mici am ajuns la o viață mult mai senină, mai liniștită, în care zâmbesc mai mult.
Ideea e că mai văd uneori în jur oameni triști, supărați pe viață, care mereu dau vina pe alții pentru ceea ce li se întâmplă, fără să realizeze că ei sunt în final de vină pentru nefericirea din viața lor. Și parcă mă regăsesc în privirea lor plină de furie, și știu că din momentul ăla în care am început să îmi schimb atitudinea față de viață lucrurile s-au schimbat în bine pentru mine.
Mă rog, m-am lungit cam mult, dar ideea e simplă, bine faci, bine primești.
Și apropo de viața după 30 de ani, am ajuns și eu la concluzia că e mult mai faină pentru că ai maturitatea și experiența necesară pentru a aprecia lucrurile bune din jurul tău și ești mai recunoscător pentru ele decât la 20 de ani, când crezi că totul ți se cuvine.
Si eu fotografiez mai mult pentru amintiri.Ma relaxeaza f mult sa fac poze.Si pozez in special locurile pe unde umblu
Momentul care îmi vine acum în minte este atunci când merg acasă de Crăciun și pilotul ne informează că 'we have just landed in Bucharest, Romania. Merry Christmas to all of you!'
Ca tot postasem zilele trecute despre cum uitam sa ne bucuram de viata…
Momentul meu preferat este acela in care pasesc in lumea mea. Cu o vioara sau un pian pe fundal, incep sa pictez. Transfer tot ce fierbe in mine pe o panza. Nici o grija cotidiana nu ma mai atinge, nu mai simt foame, sete sau frig. Raman doar muzica, pensonul si culorile. Si, uite asa, putin cate putin, culorile se amesteca si panza prinde contur. Nu simt cum trece timpul, si, in fapt, nici nu ma intereseaza. Apoi, punctul in care ma simt cel mai bine este cel de la sfarsit, cand e gata „opera” si imi torn un pahar de vin rosu. Dupa un exercitiu de acest gen stiu ca mi-am regasit calea spre mine, ca sunt acasa.
Ce am fi fara empatie si iubire, fara indragosteala nebuneasca si sentimente care persista, se adancesc si traiesc cot la cot cu noi in timp? Momentul in care eu consider ca lumea sta in loc doar pentru mine este momentul in care se petrece primul sarut. Momentul acela in care stii ca urmatoarea atingere pe care o vei simti va fi usor calduta si va da nastere la ceva: la o poveste trecatoare sau una vesnica…. nu poti sti niciodata! Pentru ca momentul ala in care simti rasuflarea celui din fata ta iti poate aduce lacrimi, zambete, visare, dorinta, pasiune, durere, putere, viata! Momentul ala in care inima bate cat sa iti sara din piept, ochii sunt puternic inchisi, mana isi cauta the significant other…. momentul ala in care varful limbii timid iti poate creste adrenalina si ste poate aduce in punctul in care sa simti ca nu e niciun sport mai extrem si nicio alta clipa mai puternica… Momentul in care primul sarut NASTE! Pentru ca primul sarut naste sentimente, stari, situatii, amintiri, povesti, VIATA!
„acel moment in care” … timpul s-a oprit in loc si am simtit ca sunt un om bun, ca indiferent de bani, pozitie sociala sau job, eu am realizat cu adevarat ceva extraordinar in viata a fost cand … am facut cunostinta cu fetita mea; desi am ca amintire doar cateva fotografii stangace facute cu un telefon, ele reprezinta o sursa inepuizabila de energie; oricum, amintirea cea mai pregnanta este inca in sufletul eu si la ea ma reintorc ori de cate ori ma simt trista, deprimata, obosita, rea, disperata … si reusesc sa imi regasesc echilibrul; experienta de a fi mama este cel mai extraordinar si inaltator lucru pe care l-am trait si alaturi de fiica mea am invatat ca viata nu e doar aici si acum, viata e o devenire, o evolutie, o calatorie.
Declanşatorul vieţii în slow & wonderful motion pentru mine a fost naşterea lui Andrei, în septembrie 2008 – din fericire, terminasem deja doctoratul 🙂 şi am putut gusta pe-ndelete multe momente minunate trăite împreună de atunci. Preferatele mele sunt cele petrecute împreună în bucătarie (unde eu gătesc iar el rade mere sau pune magneţi pe frigider sau ascultă Marius Moga la căşti ) şi replicile lui, care mă lasă uneori fără cuvine. Vă prezint un scurt extras din replici:
1. Despre Alice: „Si de ce se cheama Tara Minunilor daca e de fapt Tara Nebunilor?”
2. Dormeam fara grija in prima zi de vacanta. Deodată aud: „Hei, mami, ce faci, n-ai plecat la serviciu? Trezeşte-ţi Greierul că am 2 intrebari!” Si ma ciocaneste in cap si striga la ureche: „Greier! Te-ai trezit? Gandeste, gandeste, gandeste!”
3. Soacra-mea, catre mine: „Stii, am vazut in gradina un jder!”
Andrei: „Mami, bica, nu se spune jder, se spune frigi-JDER!!!”
4. Andrei: – De ce a pus bicul şi roata de rezervă la maşină, mami?
Eu: -Nu ştiu.
Andrei: – Ca să nu fiu mancat?
Eu: -?@?#?#??!!!
Andrei: – Ca asa a zis tati, daca n-ai roata de rezerva esti mancat.
5. Avem un clown cu 2 fetze (Suparatu’ si Bucurosu’). Dimineatza la 6 îi dau Panadol lui Andrei, care e răcit. Plânge un pic si spune: „Mami, sterge-l pe Suparatu’ de pe ochii mei. Sterge-l, sterge-l cu servetzelul.”
6. Tot el a sintetizat cel mai bine, la 2 ani, aceste moment magice, uitându-se într-un album: “Citec o ca-te. Afostodatacaniciodata mami cu Andei. Afostodatacaniciodata Andei cu mami. Gata, am teminat-o”. 🙂
Iar unul dintre momentele lui preferate e cel în care ajungem la o cabană sau la un hotel, ia el cheia de la recepţie şi caută camera, pe care o analizează foarte critic după ce deschide uşa. Pe bune. Iar la Predeal n-am fost împreună. 🙂
Momentul meu preferat este acela in care sunt împreuna cu familia mea. Din păcate asta se întâmpla doar de 2 ori pe an. Ador sentimentul când ma urc in avion si stiu ca peste aproximativ doua ore scap de singurătate si de dorul nebun de familie pe care il am. Atunci când ajung la destinație si vad ca suntem toți împreuna nu ma mai gandesc la nimic altceva, doar profit de fiecare zi petrecuta alături si fratele meu si de parinti. Odata cu trecerea timpului realizezi ca, oricât de multi prieteni ai avea nimeni nu poate înlocui iubirea si sprijinul oferit de familie. Acesta este momentul meu preferat pe care il aștept mereu si care ma face fericita !
Momentul meu preferat este ora de aur din fotografie 🙂
…..acel moment cand ascult o melodie (mai veche, dar nu neaparat) si imi aduc aminte de toate persoanele cunoascute sau intamplarile traite in perioada in care ascultam acea melodie
Momentul in care am zburat pentru prima data cu parapanta :D.
Este momentul acela cand stau la discutii cu cel mai drag om din viata mea si vad ca ii sclipesc ochii de cat de entuziasmat imi explica ceva, vad cum pulseaza viata in el si cu cat drag imi impartaseste fiecare mica, mare revelatie pe care o are. Energia lui si pasiunea lui pentru oameni si viata ma fac de fiecare data sa imi fie usor, sa-mi fie lumina. Momentul acela cand se trezeste dimneata doar pentru ca ii plac diminetile, ma suna si-mi schimba planurile pentru ca viata-i tocmai despre a descoperi toate ,,momentele astea in care,,….in care ti-e atat de draga viata si oamenii. Deci….. momentul meu este despre oameni si despre descoperirea lor, despre oameni care nu asteapta si traiesc, despre oameni cu care abia astept sa imi incep ziua…si eu cunosc un om si el stie ca este!
Iubesc diminetile de toamna tarzie. Ma trezesc special ca sa prind rasaritul si o fac intr-o stare cat mai naturala: ciufulita si somnoroasa.
Ador sa imi savurez cafeaua in liniste, in timp ce pe orizontul rosiatic isi face aparitia timid Soarele. E o imagine unica si o senzatie de nedescris.
E momentul in care sunt eu cu mine. Iar daca unele dimineti sunt in doi – e perfect. Soarele e martor. M-am imbracat in miros de cafea si te astept…
Momentul meu preferat este, fără îndoială, cel după împodobirea bradului de Crăciun. După ce mă chinui să-l fac tot mai frumos şi să aşez instalaţia aia încâlcită de pe vremea când mama era fată, îmi place să fac 4 paşi în spate, să închid becul şi să mă uit la el, dar nu oricum, ci cu ochii pe jumătate închişi (aşa cum fac miopii când se uită de la distanţă) şi atunci văd doar pete de lumină care-i ascund crengile lipsă şi globurile pe o parte şi lasă să se vadă doar instalaţia. Şi instalaţia aia veche se şi aude. Da, are o cutiuţă care cântă linia melodică de la câteva colinde de Crăciun şi deşi acum, de bătrâneţe, e cam răguşită, eu tot o ascult cu drag şi apoi m-aşez pe canapea şi cânt versurile. Câte ştiu şi eu, că doar nu-s Hruşcă. Şi atunci, viaţa nu-mi poate fi mai bună.
Nimic nu bate momentul in care te intorci la origini, la familie, la iubita..dupa 7 ani de scoli militare si de mers acasa in vacante, iti ramane imprimat in minte si mirosul iubitei, „da di ciii”-ul spus pe moldoveneste, cum te chinui sa iti faci loc pe langa parul ei care te gadila prin toate locurile posibile, cum deodata te gadili prin locuri pe care nici nu stiai ca le ai…cum dupa atata fuga stai pe loc…da..momentul meu preferat e langa ea, oricare ar fi acelasi, chiar si ala plin de nervi 🙂
Știi acel moment când aștepți acel moment ca să ai parte de acel moment? Ei bine, dacă nu, înseamnă că e doar momentul meu. 😛 Acela în care bucuria nu poate fi descrisă în cuvinte, ci doar în câteva gesturi și expresii dezordonate. Momentul ăla în care îl aștepți pe cel perfect. Și cel în care descoperi că e mai perfect decât te-ai așteptat. Și sari, și zburzi, și râzi, și țipi, și iarăşi sari și strângi în brațe oamenii dragi de simți că aproape îi rănești, și iarăși râzi și nu mai taci și te oprești și iarăși zburzi și taci. Și știi că plutești și spui că ai tot ceea ce îți dorești. 🙂 Cel în care eu mă bucur de orice mărunțiș care urmează să mi se întâmple și cel în care mă bucur de tot ceea ce mi s-a întâmplat. Momentul meu FAvorit e fiecare moment trăit!