sincer, prima senzatie pe care am avut-o vazand filmul a fost una de deja vue…Dont get me wrong, lucrez si io la o mare corporatie, si beneficiez din plin de tot felul de beneficii. Dar nu chiar atat de multe… Ma gandeam la comunism, apoi ma gandeam la „the brave new world” a lu huxley…cine a citit-o poate ma intelege.
Work-ul cel putin pentru mine e un loc unde sa vin, sa muncesc 8 ore si sa ma duc sa imi vad de viata mea. Adica, vor sa imi dea masa, super, vor sa imi dea cafea, super. Dar nu ma pot tine in „tzarcul” lor, nu ma pot conditiona sa fac din jobu ala viata mea. E ca un fel de comunism asta. Adica cum, mai lucrez putin, apoi ma duc si mai transpir la gym, apoi imi spal underware-ul la mashine?
Poate par putin frustrata, da nu is. Repet, is si io corporatist. Si prefer ca in loc de weekendurile la munte cu firma la hotelurile de 8 stele in care imi platesc tot, sa ma duc totusi cu cine imi place mie si sa imi platesc singura.
Iar faza asta ca in Romania se apreciaza asa de mult…faptul ca waw..iti plateste firma stuff…nu e big deal, e ca un praf in oki.
Mz point here e ca sa nu mai privim cu oki asa mari si bulbucati google-relele si modul lor de viata. Workul e work…daca vor sa fie fun, ok, sa puna o masa de biliard, o sala de jocuri, un tv (se practica, si e si la mine si e chiar dragut), dar sa nu ne conditioneze ca pe niste catzelusi pavlovieni.
Websites store cookies to enhance functionality and personalise your experience. You can manage your preferences, but blocking some cookies may impact site performance and services.
Essential cookies enable basic functions and are necessary for the proper function of the website.
Name
Description
Duration
Cookie Preferences
This cookie is used to store the user's cookie consent preferences.
ce parere am?
sincer, prima senzatie pe care am avut-o vazand filmul a fost una de deja vue…Dont get me wrong, lucrez si io la o mare corporatie, si beneficiez din plin de tot felul de beneficii. Dar nu chiar atat de multe…
Ma gandeam la comunism, apoi ma gandeam la „the brave new world” a lu huxley…cine a citit-o poate ma intelege.
Work-ul cel putin pentru mine e un loc unde sa vin, sa muncesc 8 ore si sa ma duc sa imi vad de viata mea. Adica, vor sa imi dea masa, super, vor sa imi dea cafea, super. Dar nu ma pot tine in „tzarcul” lor, nu ma pot conditiona sa fac din jobu ala viata mea. E ca un fel de comunism asta. Adica cum, mai lucrez putin, apoi ma duc si mai transpir la gym, apoi imi spal underware-ul la mashine?
Poate par putin frustrata, da nu is. Repet, is si io corporatist. Si prefer ca in loc de weekendurile la munte cu firma la hotelurile de 8 stele in care imi platesc tot, sa ma duc totusi cu cine imi place mie si sa imi platesc singura.
Iar faza asta ca in Romania se apreciaza asa de mult…faptul ca waw..iti plateste firma stuff…nu e big deal, e ca un praf in oki.
Mz point here e ca sa nu mai privim cu oki asa mari si bulbucati google-relele si modul lor de viata. Workul e work…daca vor sa fie fun, ok, sa puna o masa de biliard, o sala de jocuri, un tv (se practica, si e si la mine si e chiar dragut), dar sa nu ne conditioneze ca pe niste catzelusi pavlovieni.
Cam atat,
O corporatista