Brander … in opinia mea!

Apropos de frustrari ….

Citeam zilele trecute un blog la care am ajuns din intamplari facand legaturi dupa legaturi. Si iata peste ce dadui!

Un tip care spune sus si tare ca uraste o categorie de oameni pe care ii numeste „branderi”, si despre are spune ca sunt niste papagali care nu au nicio treaba cu fenomenul cu nume asemanator si ca au ajuns mari si tari pentru ca au prins prin cine stie ce mijloace contracte importante (apropos se numesc „conturi”), au castigat notorietate si acum li se falfaie. Ba mai mult tot pe blogul respectiv mai citesc ca s-a infiintat si o asociatie (nu vreau sa dau nume) care propune ca incepand cu 2007, orice firma care doreste sa participe la o licitatie pentru un project de design publicitar (apropos, se numeste „pitch”), sa aiba angajat legal un „designer profesionist” (adik un soi de artist care a terminat faculatatea de design).

Bai frate blogger care esti tu, am doua chestii sa-ti spun. Oamenii pe care ii numesti tu branderi au ajuns unde sunt pentru ca au avut idei bune si au construit branduri de succes. Ca au prins contractele cum le-au prins e problema lor, frate, dar pot sa te asigur ca niciunul dintre ei nu a mituit consumatori ca sa cumpere produsele branduite de ei. A doua chestie, legata de angajarea unui designer „profesionist” : tot respectul pentru absolventii de la arte dar numai pentru ca termini o facultate nu inseamna ca esti profesionist (nu-i ca si cum ai lua permisul de conducere categoria C, D sau E). Tinerii trebuie sa demonstreze.

A fi designer nu este egal cu a fi brander. A fi brander inseamna sa gandesti strategii nu sa desenezi. A fi brander inseamna sa conduci echipe, sa negociezi si sa convingi patroni inchisi la minte ca produsului i se potriveste un anume brand. A fi brander inseamna a sti ca branding nu inseamna doar identitate.

Asa ca, frate blogger oarecum frustrat, pune mana pe niste carti (de marketing – americane daca se poate) si apoi mai exprima-ti parerile!

Un brander, wannabe!