Momentan sunt out of the city dar revin si cu parerea mea despre noua strategie Rom. De la Alex.
Later edit:
Rom e fara doar si poate unul din brandurile romanesti cele mai cunoscute. Nu neaparat prin prisma comunicarii ci mai degraba prin prisma continuitatii in timp la nivel de produs. Nu s-au produs schimbari majore la nivelul gustului, formei si ambalajului. E acelasi gust pe care mi-l amintesc de dinainte de ’89 si la fel pot sa spun si despre imagine. Iata ca totusi Rom revine cu o noua strategie dupa nu prea vechea „senzatii tari din 1964”. As putea sa spun ca e o actualizare a strategiei anterioare. E mai degraba o ancorare in realitatea momentului. Istoria a fost buna dar acum consumatorul traditional nu mai este de-ajuns. Cred ca se vrea un pic de repozitionare pentru a atrage noi segmente de piata.
Manelistul este de fapt o satira dar una foarte bine gandita. Vrem nu vrem, realitatea ne arata ca peste tot dam de „manelisti”. Nu e vorba neaparat de cei care asculta acest gen de „muzica”. E vorba mai degraba de un concept. E cel care iti strica ziua prin comportament, atitudine sau poate pur si simplu prin prezenta lui. Manelistul este omniprezent in ziua de azi si din pacate trebuie sa ne impacam cu ideea. Cum spuneam si intr-un coment, este un vecin, un om de pe strada, un tip din trafic, un prieten, un cunoscut sau un necunoscut. Fie ca il acceptam sau nu el tot ne strica ziua. La fel cum ii strica visul tinerei domnisoare din spot.
Nu vreau sa se inteleaga, Doamne fereste, ca ciocolata Rom doreste sa se adreseze acestui segment de piata al „manelistilor”. Asa cum vad eu noua strategie Rom … manelisti sunt peste tot in jur, e o realitate si te lupti cu morile de vant daca ai impresia ca ai sa schimbi ceva … mai bine relaxeaza-te!
imi place
E bine zis cu aer romanesc , pt ca romanii asculta aceasta muzica daca se poate numi muzica …, daca romanii nu ar cumpara acest gen de muzica nush daca ar mai exista pe piata dar…oricum reclama e f tare =))
eu am spus ce aveam de spus:)
E draguta reclama… 🙂
nu cred ca reclama e pentru cei care asculta manele, ci exact pentru ceilalti. cei care traiesc zenzatii tari atunci cand aud manele!
Nu e nici pentru unii si nici pentru altii. E vorba de o asociere pe care proprietarii brandului o doresc. Manelistul e ceva tipic romanesc pentru perioada prin care trecem. Manelistul este de fapt un vecin de bloc, un mecanic, un tip din trafic, un tip de pe strada, un prieten … un roman care-si ascunde adevarata fata.
@adrian: romanul pe care il descri tu iti spun sigur ca nu-si ascunde fata …il vezi si dc nu ai chef sa-l vezi … stie el cum sa o faca 🙂
True, daca si-ar ascunde manelistii fata, bine ar fi.
Si eventual sa isi ascunda si boxele, metaforic vorbind, desigur!
In privinta gustului nu as putea fii sigura, parca era mai buna acum 15 ani…nu stiu daca ati incercat ciocolata cu rom de la ucrainieni, are acelasi gust pe care-l avea Rom acum 15 ani.
De manelisti nu vom scapa atat timp cat sunt doriti…putem doar spera la vremuri mai bune…
Cred ca strategia lor este putin confuza. E posibil sa se intelega faptul ca manelistii formeaza publicul lor tinta. Nu mi se pare o idee chiar atat de buna. Sa vedem ce efect va avea asupra vanzarilor.
Reclama mi se pare mai putin buna – ca de altfel 99% dintre spoturile romanesti…
Ce nu e ok e inconsecventa promovarii lor. Daca la inceput ne aminteau prin reclame de vremurile raposatului (Ceausescu, exemplu http://youtube.com/watch?v=IAeaHvG9PQM ), acum, de bine ce le-a mers cu acele spoturi „comuniste” au schmbat prea brusc macazul si au trecut la „manele”.
Intrebare: ei stiu sau nu ce piata tinta au? Cred ca la inceput au gresit, excluzand tinerii din piata lor, iar acum vor sa ii recupereze.
Vanzarile in nici un caz nu ar trebui sa creasca, dar poate niste niste baieti veseli ce asculta muzica asta excecrabila se simt bagati in seama si o sa incerce macar ROM.
Cea mai tare faza este ca dupa ce am postat-o pe blog [reclama n.r.] am inceput sa primesc cereri de la manelisti ca sa le dau melodia. Wtf?
Este o reclama draguta, imi place.
Domnisoara, vadit deranjata de aparitia de nicaieri a don juan-ului in visul ei perfect, in prima faza e dezgustata …. apoi, surpriza neasteptata, mai ia o gura. Adica i-a placut? Noi ce-ar trebui sa intelegem din asta?