Cred ca sunt deja vreo cateva luni de cand a inceput treaba asta cu scrisorile. Nu stiu exact cine a inceput-o dar e cert ca a prins. Si asta pentru ca social media a devenit din ce in ce mai puternica in ultima vreme. E simplu sa te faci auzit, mai simplu ca niciodata, pentru ca ai la indemana o unealta foarte puternica. Daca mai stii sa legi cuvintele cat de cat, ai toate sansele sa devii viral si sa te asculte cateva mii sau poate zeci de mii de utilizatori de internet. E un principiu destul de simplu si s-a tot vorbit despre asta. Pe acesta s-au construit blogurile, video-blogurile dar si platformele din spatele acestora in sine, ca instrumente.
Ce ne facem insa cand ne aflam in plina campanie electorala? Profitam. Pentru consultantii de imagine ai candidatilor, aceasta scrisoriada, acest trend nascut nu cu mult timp in urma, e o adevarata mana cereasca. Daca inca mai credeti ca acesti consultanti se ocupa doar cu scris discursuri pentru candidati si cu organizat manifestari de masa + pomeni electorale, va inselati. Acum exista strategi mult mai bine orientati pe tot ceea ce inseamna online si oamenii acestia stiu foarte bine, cel putin in campania actuala, ca miza mare este in randul intelectualilor, al diasporei si al tinerilor. Adica tocmai cei care petrec suficient timp online. Si acum vine intrebarea, oarecum retorica … cum poti sa-i convingi pe acestia sa voteze cu candidatul pentru care lucrezi?
E la mintea cocosului ca variantele clasice de promovare online nu functioneaza pentru toate categoriile de „onlineri”. Este nevoie de unelte, de instrumente mai sofisticate decat o simpla pagina promovata, decat posturi platite pe facebook sau twitter, decat clasicele clipuri cu discursuri si promisiuni distribuite pe youtube si mai departe in celelalte retele sociale. Aici intervin trendurile de moment, tipurile de continut apreciate de publicurile cautate. Si daca exista engagement pe acest tip de continut (ma refer la scrisori) mai ales in randul tinerilor, intelectualilor si al celor din diaspora, e normal sa fie folosit ca instrument.
Acum intrebati-va cate dintre aceste scrisori care circula zilele acestea in online sunt fie de culoare rosie, fie de culoare galben-albastra-portocalie? Publicul nu e idiot, cel putin asa imi place mie sa cred. Desigur ca dintre aceste scrisori nu toate trec drept texte sincere scrise de alegatori nemultumiti, mame responsabile preocupate de viitorul pruncilor sau tineri dezamagiti de viitorul sumbru al tarii. Dar e suficient ca acestea sa fie citite. Ca sunt partinitoare? Fara doar si poate, cum spuneam, e la mintea cocosului. Dar la fel sunt si toate reclamele pe care le vedem. Si ne deranjeaza pana cand ajungem sa instalam pluginuri de tip ad-blocker. Si cu toate astea tot cumparam produsele in cauza. Pentru ca mesajele raman adanc infipte in mintea noastra.
Nu vreau sa tin partea vreunui candidat. In opinia mea ambii ramasi in cursa au hibele lor. Nu-i urmaresc pe ei in sine ca persoane. Urmaresc insa marketingul din spatele lor si apreciez mutarile inteligente. Iar scrisoriada face parte din aceasta categorie. Cat de mult va conta in final? Vom pe vedea pe 16 noiembrie. Sau mai precis in urmatorii 5 ani. 😉 Probabil depinde de priceperea celor care le scriu. Adica a copywriterilor.
Photo credit: The Guardian.
Scrie un comentariu!