A trecut deja mai bine de o saptamana de cand am fost prima data la La Placinte in Iasi. Intre timp am mai fost de 2 ori. Va imaginati probabil ca nu m-am intors degeaba. Si asa cum stiti, de obicei in rubrica Hangouts isi fac loc doar locuri care-mi plac. Mi se pare inutil sa faci un review naspa unui loc care nu ti-a placut. O stiti pe aia cu any publicity is good publicity. Nu e valabila decat in directia crearii de notorietate insa e suficient. De aceea prefer ca despre un loc care nu-mi place sa nu vorbesc deloc. In fine, intorcandu-ma la La Placinte … stiam despre ei inca din 2006. Imi aduc aminte si-acum o discutie cu fosta mea colega de birou, Oana, care imi povestea fascinata cat de tare e localul din Chisinau. Sunt 8 ani de atunci si stau si ma gandesc ca ne pierdusem complet interesul pentru „bucatele” traditionale inca de pe atunci datorita invaziei bucatariilor italiene, frantuzesti sau asiatice. Cred ca singurul bastion care a rezistat peste ani in Iasi a fost Bolta Rece.
La Placinte e un restaurant cu specific traditional moldovenesc. Nu romanesc, moldovenesc. Si nu neaparat moldovenesc de peste Prut, moldovenesc in general. Am regasit intre felurile de mancare din meniu multe chestii pe care bunica-mea le pregatea pe cand inca era in viata. Mancarea e excelenta, cel putin din punctul meu de vedere. Multi au impresia, datorita numelui cel mai probabil, ca se servesc doar placinte in diverse forme si cu diverse umpluturi. Nu este deloc asa. E adevarat ca in meniu se gasesc foarte multe tipuri de placinte insa pe langa acestea exista numeroase alte feluri principale, antreuri si deserturi. Si la capitolul bauturi stau destul de bine, introducand pe langa racoritoarele clasice, compotul, oranjada si gingerata (ultimele 2 nu neaparat traditionale dar bune).
Denumirile unor feluri de mancare sunt putin derutante pentru cei care nu sunt din zona sau n-au fost macar o data in republica sora. Acest lucru este insa compensat cu imagini sugestive si pentru prima data in multi ani, am gasit un restaurant in care farfuriile care ajung pe masa arata in proportie de 95% ca imaginile pe care le vezi in meniu. La prima vizita am incercat o placinta domneasca cu branza si stafide. A costat 16 lei si a fost numai buna pentru 2 persoane, suficient de mare dar suficient de usoara pentru ora relativ tarzie la care am consumat-o. Asta era sambata seara pe la ora 21.00. Trebuie sa recunosc ca am avut noroc ca am gasit locuri pentru ca este o adevarata nebunie, lumea sta efectiv la rand afara si asteapta sa se elibereze mese. Si pentru ca meniul mi-a declansat niste amintiri placute dar si o pofta nemaipomenita de bucate moldovenesti, am decis sa facem si o rezervare pentru a doua zi la pranz.
Am aflat ulterior ca in weekend prefera sa nu faca rezervari (probabil de dragul de a nu tine mese ocupate in timp ce oamenii stau afara si asteapta) dar asta dupa ce Vadim, un chelner foarte simpatic, a rezolvat cu rezervarea noastra. A doua zi m-au sunat sa le confirm rezervarea, ceea ce mi s-a parut foarte profi. M-a distrat la inceput graiul pur moldovenesc al tipei dar am apreciat seriozitatea. „Alo, dl. Monoranu? Sunt de la restaurantul La Placinte. A sa mai viniti la ora 14 la noi?” Sincer imi venea sa-i raspund in stilul Vanea. „A sa vin, d-apai cum n-am sa vin?” :)). M-am tinut de promisiune si m-am dus. Suna de parca era o obligatie, dar nu e deloc asa, pentru ca in sinea mea abia asteptam. M-am delectat cu o tocanita de pui cu mamaliga (atentie, nu e tocanita la care v-ati astepta, adica cu sos si cu cartofi si legume, ci mai degraba o tochitura). Stiam la ce sa ma astept pentru ca mancasem una bestiala data trecuta cand am fost in Moldova, la Telenesti, chiar daca nu la La Placinte. A fost exact cum ma asteptam. Adica perfecta! Alina a ales o aripioara de porc despre care nu pot sa va spun decat ca trebuie s-o incercati live. Vine cu o garnitura de varza murata la cuptor exact asa cum o facea bunica-mea si cum o face maica-mea. Delicioasa!
La capitolul deserturi eu va recomand 2 chestii. In primul si in primul rand tortul Alunel. Un blat cu halva, alune si nuci, multa ciocolata si o glazura perfecta. O felie e suficienta pentru 2 persoane pentru ca e foarte dulce si nu prea poti sa o mananci de unul singur. Cel putin eu n-am putut. In al doilea rand trebuie sa incercati clatitele cu branza in sos de miere la cuptor. Nu arata deloc ca acele clatite pe care le stiti, se aseamana mai mult cu niste coltunasi dar din aluat de clatite si sunt … fara cuvinte de delicioase. Te lingi pe degete efectiv!
Evident, fiind un restaurant cu radacini peste Prut, stau binisor si la capitolul vinuri. Nu sunt un mare bautor, nici cunoscator insa stiu brandurile lor si stiu ca sunt bune. Noi am incercat insa vinul casei pentru ca era prea mult sa luam o sticla in doi. Am avut surpriza sa vedem ca e foarte bun si probabil si foarte cerut, pentru ca nu mai aveau decat alb sec. Compotul nu prea m-a dat pe spate, poate si pentru ca era din fructe de padure si fructele se cam transformasera intr-un piuree. As fi preferat un compot de visine sau de cirese, eventual de struguri. Cine stie, poate pe viitor vor baga si sortimente noi.
La capitolul decor nu e deloc ceea ce se asteapta majoritatea oamenilor cand aud despre un restaurant cu mancare traditionala. Cred ca multi asteapta sa vada ceva de gen Hanu Ancutei. Amenajarea este relativ moderna, cu accent pus pe confort desi mesele sunt putin cam inghesuite iar daca sunt mai mult de 6 persoane in grup deja e problema. Se gasesc solutii, se unesc mese dar zona se cam blocheaza si servirea devine dificila. Locul e presarat cu accesorii cu specific moldovenesc dar intr-un trend modern, nu neaparat conservator. Mie mi-a placut, am sa-i zic stilul neo-moldovenesc, si va recomand sa mergeti la fata locului sa vedeti si voi la ce ma refer. Exista si un spatiu pentru copii si tocmai de aceea localul e frecventat de familisti. Daca nu va plac copiii, s-ar putea sa fie o problema pentru ca e cam galagie in zona respectiva.
Un alt aspect important e acela ca nu se fumeaza in local. Trebuie sa iesi afara, dar nu am vazut sa fie asta vreo problema. Sunt vreo 2 mese afara unde fumatorii pot sta sa-si faca plinul de nicotina. De asemenea, trebuie sa precizez ca stau bine si la capitolul aerisire. Nu miroase a mancare, cel putin nu asa de tare ca la alte restaurante, ceea ce mie imi place foarte mult. M-am saturat sa-mi miroase in dulap a mancare. Tricourile, camasile, chiar si bluzele le poti spala imediat, dar nu poti duce sacourile la curatat dupa fiecare vizita la restaurant. Tocmai de aceea aleg mereu locuri unde nu miroase de la bucatarie.
S-a scris la inceput ca stau prost la capitolul servire dar mie nu mi s-a parut deloc ca e asa. Chelnerii sunt foarte amabili desi e mereu aglomerat. Esti informat de la bun inceput cat dureaza pana vei primi mancarea si la noi chiar s-au tinut de cuvant. Comanda se ia imediat, nota vine tot la fel de repede. Timpul de asteptare pana la sosirea „bucatelor” nu e mai mare de 35 de minute. Avantajul e ca daca stii ce vrei, poti comanda de acasa, astfel ca atunci cand ajungi, mancarea e deja gata. Au si niste meniuri speciale pe care le poti lua acasa. Din cate stiu nu se fac livrari dar poti comanda „take away” si sa astepti pana e gata. De asemenea, e bine sa stiti ca bucataria functioneaza doar pana la ora 23.00.
Concluzia si recomandarea mea e simpla. Oricate review-uri ati citi, nu o sa va puteti face o idee pana nu le veti calca pragul si gusta bucatele. Restaurantul e in Copou, langa cafeneaua Timeout, in cladirea Habitat. Enjoy!
Photo credit: sapteseri.ro
PS. Daca va intrebati de ce poza e de pe sapte seri, sa stiti ca bucatele au fost asa de bune incat am fost mai ocupat cu mancatul decat cu pozatul. :))
Eu nu sunt chiar asa de entuziasmata de acest local.
Stiai ca TOATE produsele vin in stare congelata? Chiar si ciorba pe care o comanzi este scoasa din congelator in pungi? De asta si timpul de asteptare este de maxim 35 min.
Chiar si celebrele aripioare de porc vin congelate.
Placintele se fac pe loc, dar pretul mi se pare unul foarte mare, avand in vedere ingredientele folosite.
Nu mi se pare corect sa merg intr-un restaurant sa platesc o nota destul de mare si sa mi se serveasca mancare decongelata.
Ei promoveaza un stil de viata sanatos prin faptul ca nu se fumeaza, insa de ce nu ofera si mancarea proaspătă?
@Daniela: Si ce daca sunt congelate? Asta nu inseamna ca nu sunt sanatoase. Foarte sanatoase nu-s pentru ca e multa carne si mult colesterol. Dar stii tu vreo mancare foarte sanatoasa si gustoasa in acelasi timp? :))
Hai ca m-ai convins ca trebuie sa le fac o vizita. 🙂 Ai cumva un nr de telefon pentru rezervari? Am cautat, dar n-am gasit decat date de contact pentru restaurantele din Bucuresti. Multumesc!
Din pacate nu.
Nr. tel. SC La Placinte SRL 0742801800
Am avut placerea sa va deservesc!!!:)
Si va multumim pentru o apreciere decenta!!!
Am avut placerea sa va deservesc!!!:)
Si va multumim pentru o apreciere decenta!!!
E putin ciudat si nu stiu cate localuri se lovesc de atatea recenzii negative.Eu am fost si in Chisinau si in Iasi,diferenta e de la cer la pamant.Staff-ul in Iasi este neexperimentat,usor arogant.Daca in Chisinau a fost o surpriza placuta,impresia in Iasi a fost cel mult mediocra:am asteptat o ciorba undeva la 40 de minute,care a ajuns rece,pt a comanda ceva trebuia sa stai cu mana intinsa minute in sir iar toti chelnerii dadeau din umeri depasiti de situatie atentionandu-te ca „nu e masa lor,nu e treaba lor” , totul pregatindu-ne pentru un final apoteotic in care s-a oprit curentul electric.Dupa 20-30 de minute de stat la luminile telefoanelor , in clipa in care ne-am anuntat chelnerul ca vrem sa achitam si sa parasim localul, acesta a dat din umeri si ne-a anuntat ca oricum nu putem achita pt ca nu merge casa si el nu stie ce am comandat….dupa care a plecat sa rezeme un scaun langa colegii lui. Cineva ar trebui sa tina cont de aceste recenzii si poate vor avea loc ceva schimbari in bine. Pe 1 martie am sa ma duc din nou la ei….sa vad ce surprize imi rezerva..