Incep acest epilog prin a va spune ca de obicei incep sa privesc retrospectiv la o vacanta inca de pe drumul de intoarcere. Si in functie de cat de lung e drumul, depinzand de mijlocul de transport folosit, am mai mult sau mai putin timp sa fac o analiza la cald. Apoi cand ajung acasa urmeaza si o analiza la rece pentru ca trebuie sa le povestesc prietenilor cum a fost si, pe masura ca povestile curg, amintirile par un pic diferite iar judecata poate un pic mai blanda. Ambele tipuri de analize pot fi utile in felul lor. Cea facuta la cald e buna pentru ca e proaspata si pentru ca vezi mai usor ceea ce te-a nemultumit, cea la rece pentru momentele placute pentru ca ai tendinta ca odata cu timpul sa uiti de partile urate si datorita dorului de vacanta sa mai treci peste. Am evitat insa pe parcursul anilor sa mai scriu impresii de vacanta inca din timpul vacantei sau imediat dupa tocmai pentru a nu scoate prea mult in fata partile mai putin placute.
Am avut suficient timp pe drum sa-mi fac analiza la cald. Si mi-au ramas in minte cateva lucruri care nu mi-au placut vis a vis de Thassos. In primul rand numarul mare de turisti romani. Cred ca a devenit o destinatie putin prea popularizata in Romania. Nu e neaparat mai ieftin decat in alte parti din Grecia. Cred ca de asemenea ca romanul a depasit momentul Katerini si Halkidiki si vrea in insule iar Thassos e cea mai apropiata si cea mai accesibila cu masina, pentru ca inca ne simtim mai confortabil sa calatorim pe 4 roti. Nu prea avem educatia celor 2 aripi. Multitudinea de romani m-a facut sa ma simt ca acasa, in sensul nu foarte bun al cuvantului. Cocalareala pe la unele plaje, oameni care vorbesc tare, discutii tampite, copii needucati si alte comportamente specifice litoralului romanesc. O sa spuneti ca sunt prea dur si critic cu romanii dar ieseau asa de mult in evidenta, chiar si in comparatie cu fratii sarbi care erau si ei in numar mare. In al doilea rand nu mi-a placut aglomeratia. Peste tot era plin, aveai senzatia ca nu ai aer, nici macar pe plaje. Chiar si plajele mai retrase erau aglomerate. Probabil tot pentru ca e o destinatie accesibila multora. Romani, sarbi, turci, bulgari dar si nemti, francezi, italieni, claie peste gramada. Noroc cu multitudinea de taverne … 🙂 In al treilea rand, m-a obosit drumul. Chiar daca l-am facut din bucati, (cu pauza si la dus si la intors in Bucuresti), sa conduci 8-9 ore nu e deloc putin. Sigur, ma inscriu aici intre romanii care nu-s prea mult zburati, dar nici nu prea sunt optiuni convenabile la pret. Ori ca sa zbor cu charter sau eventual la Salonic si de acolo sa inchiriez masina, nu e deloc rentabil.
Analiza la rece am terminat-o acum, dupa aproape 3 saptamani de cand ne-am intors. Prima saptamana nu se pune pentru c-am petrecut-o in Bucuresti si n-am avut prea mult timp sa ma gandesc cum a fost si nici cui sa povestesc mare lucru. Am sa incep cu raspunsul la o intrebare pe care multi mi-au adresat-o. „Te-ai mai duce din nou in Thassos?”. Ei bine, raspunsul e: probabil nu. Dar nu e foarte relevant pentru ca in general nu-mi place sa merg in acelasi loc de doua ori. Daca intrebarea ar fi „Ai recomanda Thassos-ul altora?” atunci as raspunde: depinde. Depinde cui.
Thassos e o insula buna pentru a incepe un sir de vancate in insulele grecesti. Daca ai apucat deja sa mergi in alta insula, in special intr-una din Marea Ionica, atunci Thassos o sa ti se para cam de mana a doua. Sunt plaje bune, ai lucruri de facut, locuri de vizitat dar nimic spectaculos. Nici macar privelisti deosebite. Nu ma intelegeti gresit, sunt locuri frumoase, dar repet, nu ca in alte insule. E mai asemanatoare cu Grecia continentala decat cu o insula, atat din privinta locurilor, cat si din privinta oamenilor. Thassienii nu par sa fie niste insulari pur sange. Nu au aerul acela relaxat. Poate nu i-am prins nici noi in cea mai buna perioada a lor, dar pareau toti prea preocupati sa faca bani. N-am simtit aceeasi durere in dos, aceeasi siguranta ca vor face bani oricum pe spatele tau. Probabil celor mai multi romani le-ar place acest lucru, dar mie mi-a lipsit detasarea aceea. Pentru ca mi-o transmiteau si mie si tocmai asta e spiritul Greciei si unul dintre motivele principale pentru care revin acolo cu mare placere.
Ca sa fac o analogie, Thassos o insula „cu de toate”. O combinatie de resort-uri, drumuri de munte, plaje oarecum virgine (pentru ca asa ceva nu cred ca mai exista demult nicaieri in Grecia), taverne si altele. Numai cluburile cam lipsesc, tocmai de aceea nu vezi foarte mult tineret sub 27 de ani prin Thassos. Cel putin nu romani din aceasta categorie. Am sa inchei cu raspunsul la o alta intrebare care mi s-a tot pus „Ti-a placut in Thassos?”. Raspunsul meu ar fi: Da. Mi-a placut pentru ca intr-un final e vorba de Grecia. Si daca iti place cu adevarat Grecia, te simti bine oriunde, chiar daca n-ai fi pe o insula sau la chiar la mare.
Seria articolelor despre Thassos se opreste aici. Sper ca cei care le-au citit sau le vor citi sa le gaseasca utile in conditiile in care se pregatesc de o vacanta in aceasta destinatie sau sa se regaseasca in cele scrise de mine daca tocmai s-au intors de acolo. Evident, astept opinii diferite de ale mele de la ceilalti thassieni adoptivi de vara asta, de oriunde ar fi ei. 🙂
Yassou Thassos! Kalimera!
Scrie un comentariu!