Zilele trecute am dat peste o nota scrisa pe telefon. Nu era o nota oarecare, ci una in care imi trecusem rezolutiile pentru 2014. Am zambit iar ochii mi-au alunecat incet peste cele cateva randuri. Anul trecut a fost prima data cand mi-am scris pe ceva rezolutiile. Si tocmai pentru ca era prima data, am si uitat de faptul ca le-am scris. Notele in telefon s-au adunat, iar asta a ramas undeva in subsol. N-am mai ajuns niciodata pe acolo pana zilele trecute pana cand am descoperit-o. Si scriu acest articol pentru ca vreau sa impartasesc cu voi starea de bine care m-a cuprins atunci cand am citit randurile scrise. O stare de multumire interioara pe care n-am simtit-o niciodata pana acum.
Nu are rost sa vorbim despre ce mi-am propus, probabil pentru multi nu valoreaza mare lucru, sau pentru altii ar parea o fandoseala. Vreau sa va spun cat de satisfacut m-am simtit sa vad ca mi-am atins tintele. Nu toate, pentru ca stacheta mi-am ridicat-o destul de sus. Dar mare parte dintre acestea au fost atinse, unele exact asa cum au fost stabilite, altele intr-o forma putin alterata. Daca a fost greu sau usor, aproape ca nici nu mai conteaza. Important e ca acum in ajun de Craciun, ma simt foarte bine in pielea mea si le sunt recunoscator tuturor celor ce m-au ajutat sa obtin ceea ce mi-am propus. Fie ca a fost vorba de familie, fie ca a fost vorba de prieteni, fie ca a fost vorba despre necunoscuti, le multumesc tuturor pentru ajutor si le transmit aici un gand bun.
Pentru 2015 nu mi-am scris inca rezolutiile, dar s-au conturat deja cateva. Unele sunt restante din anul precedent, altele sunt noi. La unele am renuntat pentru ca nu s-au dovedit a fi viabile. Si e bine ca am facut-o pentru ca probabil ar fi fost o greseala sa continui in a le urmari. Am invatat multe in 2014 si cand imi voi scrie noile rezolutii voi avea in vedere toate experientele acumulate in acest minunat an.
Stau si ma intreb insa daca ar fi motivant sau fiu mai constient de aceste rezolutii. Sa mi le scriu pe o coala de hartie pe care sa mi-o inramez si sa o pun pe perete in biroul meu de acasa? Oare m-as mobiliza mai mult sau oare ar fi doar o presiune suplimentara? Cred ca e un experiment care merita sa fie incercat. Nu o sa fie o planificare in cel mai pur sens al cuvantului. O sa fie doar o lista cu 4 puncte, la fel ca si anul trecut, scrisa cu negru pe alb si inramata. Sa vedem ce iese.
Craciun fericit! I’m feeling grateful!
Photo credit: Marius Sescu
Scrie un comentariu!