Sambata si duminica am fost la Vatra Dornei, mai precis la pensiunea Poiana Izvoarelor, amplasata intr-un decor mirific, de poveste as zice. M-am aflat acolo la invitatia celor de la Tester – Casa Auto Iasi, cu ocazia intalnirii anuale pe care acestia o fac cu presa si le multumesc pentru oportunitate. Intalnirea se pare ca a ajuns la a 11-a editie si nu am decat cuvinte de lauda vis-a-vis de idee dar si de organizare. Va rog sa retineti ca acest post nu este un advertorial si nici nu e scris din vreo obligatie, pur si simplu cred ca o companie mare are responsabilitatea de a pastra relatii foarte bune cu presa si o astfel de iesire nu poate decat sa fie benefica in acest sens.
Probabil cel mai mare plus al prezentei mele a fost faptul ca am putut interactiona la randul meu cu reprezentantii presei locale din Iasi. De fapt rolul meu a fost sa moderez o discutie despre online marketing si social media, mai precis despre cum pot fi folosite online-ul si retelele de socializare de catre presa. Si credeti-ma ca a fost o adevarata provocare pentru ca habar n-aveam ce m-asteapta. Nu mi-am pregatit o prezentare, un powerpoint sau ceva asemanator, pentru ca m-am gandit ca daca oamenii au venit la munte sa se relaxeze, n-ar avea niciun sens sa vin eu sa-i plictisesc cu asa ceva. Si am ales drumul discutiei libere. Eheeei, dragii mosului …
Nu va plictisesc cu subiectele abordate, trec direct la concluzii pentru ca acestea sunt si cele care m-au determinat sa scriu postul de fata. Evident, ca in cazul oricarui alt public caruia i-am vorbit, lumea vrea rezultate. Cum sa-mi cresc numarul de cititori pe articole, numarul de vizualizari, numarul de accesari etc. A fost intradevar o provocare pentru ca, desi nu-mi inchipuiam, presa pare sa fie o institutie cu destule limite si rigori. Lesson learned. Credeam, si cred in continuare ca orice jurnalist poate sa-si dezvolte brandul personal in online si sa si-l foloseasca pentru a-si promova continutul scris pentru ziar, sau realizat pentru postul de televiziune sau de radio pentru care lucreaza. Se pare ca e mai dificil decat ma asteptam pentru ca identificarea cu trustul pentru care lucreaza e destul de puternica si de aici si reticenta de a distribui continutul prin canalele personale.
Totusi, raman la ideea ca jurnalistii sunt „branduri” personale mai intai si apoi lucreaza pentru o publicatie sau post de radio/TV. E adevarat ca tot ceea ce spun se poate asocia cu brandul de companie pe care il reprezinta dar acest lucru se aplica si pentru alte persoane. Imi permit sa ma dau drept exemplu, fiind cadru didactic al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor din Iasi, exista mereu riscul ca imaginea mea si continuturile create, sa fie asociate cu facultatea dar cu putina atentie si cu ceva riscuri asumate, reusesc sa separ cele doua entitati: brandul personal si brandul de companie. Si se pare ca cititorii mei (fie ca e vorba de blog, facebook, twitter etc.) reusesc sa faca diferenta. Cred ca se poate la fel si in cazul jurnalistilor (si nu trebuie neaparat sa devina bloggeri, se poate foarte bine si prin activitate intensa si oficiala pe retelele de socializare). Poate ca riscurile sunt mai mari dar si oportunitatile create sunt demne de luat in seama. Iata cateva:
– relatiile se fac intre oameni si un brand personal puternic te face sa iti dezvolti si intretii mai usor relatii;
– nimeni nu spune ca trebuie sa stai o viata la un singur ziar/post tv/radio/revista etc. (tot respectul meu sincer pentru cei care pot face asta si sunt fideli!!!) Un brand personal puternic te poate ajuta sa faci trecerea mai usor catre alt ziar/post tv/radio/revista etc. sau chiar sa pui bazele propriului ziar/post tv/radio/revista etc., vezi cazuri ca Tolo, CTP, Ion Cristoiu etc. Stiu, sunt nume mari dar … vezi mai jos;
– un brand personal puternic te aduce mai aproape de idealurile pe care le urmaresti, sau te poate ajuta sa descoperi noi idealuri;
– un brand personal puternic iti creeaza o baza de urmaritori fideli pe care ii poti „cara” dupa tine oriunde mergi si iti da o oarecare independenta fata de brandul de companie (din nou tot respectul meu sincer pentru cei care sunt fideli 100% acestuia si prefera sa fie doar sub umbrela acestuia!!!).
Totusi, ma bucur ca intalnirea a avut loc pentru ca s-a deschis o discutie si sunt sigur ca vor fi cativa care vor incerca sa aplice cateva din sfaturile transmise. Ceea ce ma intristeaza este faptul ca post-eveniment s-a iscat si o discutie fara sens despre un „conflict” intre bloggeri si jurnalisti pe care eu unul nu-l vad. Am fost acolo in mijlocul discutiilor si, da, au fost puncte de vedere exprimate de ambele parti, dar cu siguranta nu a fost un conflict. Si nici in trecut nu cred ca a existat vreunul.
Mie mi-a placut experienta, am ajuns sa cunosc oameni noi, deosebiti, si nu aduc aici osanale gratuite nimanui. Ne-am distrat, am schimbat impresii, ne-am „batut” cu zapada, am trecut peste apa pe funie, ne-am dat cu tiroliana, am dansat si ne-am simtit bine. Poate mai important decat toate insa, e faptul ca am INVATAT unii de la altii. Chiar daca vor mai fi puncte de vedere contradictorii, cred este normal sa existe pentru ca e mereu ceva de invatat din toate. Important e sa asculti cu atentie, sa nu interpretezi gresit si sa nu judeci la cald.
Mai vreau sa fac o ultima precizare, strict legata de persoana mea, si e vorba de modul in care s-a produs „despartirea”. Ma gandesc ca am gresit un pic aici si regret ca n-am apucat sa le strang mana tuturor insa in graba creata de a ajunge acasa, toti ne-am indreptat care incotro. Mie imi venise si taxiul, ma grabeam sa ajung la o intalnire programata pentru ora 8.00 si sincer imi cer scuze tuturor celor ce nu le-am strans mana asa cum imi doream. De asemenea, doresc sa precizez ca mi-ar fi placut sa schimb carti de vizita cu toata lumea prezenta insa (si aici imi fac din nou mea culpa) am avut doar cateva la mine pe care le-am impartit pe principiul „primul venit, primul servit”. Sunt si voi fi mereu bucuros sa schimb impresii cu toti cei care au fost la intalnire prin mailuri sau pe retelele sociale, sa mai ofer sfaturi, sa mai invat si evident sa intretin relatiile pe care le-am creat acolo. 🙂 Sper sa ne mai vedem curand!
Ciprian a zis
Problema cu brandul personal puternic e ca-i face pe jurnalisti mai scumpi, si stim cu totii care e situaria financiara in presa in general. Un grup de presa prefera probabil o gasca anonima si ieftina de baieti care sa faca treaba, in locul unor „vedete”. Cel putin in zona de presa locala.