Dupa un somn scurt de maxim 4 ore, acompaniat de sforaiturile lui Attila si Vlad, la 6 punct m-am ridicat din pat si am fugit rapid sa vad rasaritul despre care va povesteam ieri. Am tras repede pe mine toate hainele pe care le aveam la indemana si am iesit val vartej din cabana. Toti fotografii erau deja „montati” pe cate o stanca sau pe cate un pisc. Pe unii nici nu ii vedeam bine, asa de departe se dusesera. Plecasera de la 4-4.30 pentru a prinde cea mai buna pozitie. Noroc cu luna plina care le-a luminat calea. Eu insa m-am multumit sa ma cocot pe cea mai apropiata stanca si de-acolo sa fac cateva fotografii cu iphone-ul, practic singura camera pe care o aveam la indemana. M-a acompaniat mai intai Marius si apoi a aparut si Ovidiu si uite asa am aparut si eu in cateva fotografii.
Rasaritul e greu de descris in cuvinte si uneori am dubii ca si pozele il descriu exact asa cum l-am simtit. O minunatie! Culorile, soarele ridicandu-se de dupa munti, stratul fin de nori de la orizont care actiona ca o prisma, aburii ce se ridicau de pe lacul Izvorul Muntelui, aerul racoros al diminetii si suieratul suav al vantului printre jnepeni … Doamne Dumnezeule ce senzatie. Si linistea, linistea aceea care te facea sa uiti de toate problemele si gandurile care te apasa. Mi-e asa de dor de feelingul acela incat as urca Ceahlaul in fiecare seara numai sa prind rasaritul si sa retraiesc asemenea momente. Aparent nu dam importanta acestor lucruri, traim apasati de griji cotidiene si uitam sa ne bucuram, sa ne relaxam. Ne amagim cu micile bucurii urbane dar adevarata relaxare o traiesti doar acolo, in acel mediu seren.
Cred totusi ca exista o fotografie care a surprins perfect starea in care ma aflam in acel moment si pentru asta ii multumesc lui Ovidiu. Nu stiu daca a fost intentionata toata treaba, dar sunt tare bucuros ca exista acest cadru care sa-mi aduca aminte de acel moment minunat. Ii multumesc si lui Marius pentru pozele facute de el si va las sa le vedeti mai jos ca sa intelegeti cam despre ce ma chinui aici sa scriu.
Photo by Ovidiu Slatineanu
Photos by Marius Sescu
Incet, incet au facut ochi si cei mai somnorosi, ne-am strans toti afara pe banci la un ceai, apoi la un mic dejun si pe la 9 si un pic am pornit spre Durau, de data aceasta pe traseul care trece pe la cabana Fantanele. La fel ca si la urcare grupul s-a rupt in grupulete mai mici si eu am avut ocazia sa discut mai mult despre #priNeamt cu bloggeritele din Brazilia si UK, Dany si Flora. Coborarea a fost mai scurta decat urcarea dar la fel de solicitanta. Am facut cateva popasuri pentru fotografii si admirat peisajele fantastice dar sa va spun sincer eram cu gandul doar la dusul pe care aveam sa-l fac si la pranzul copios pe care aveam sa-l servesc.
Photo by Ivo Bobal
La fel ca si la urcare, picioarele ma dureau destul de tare si simteam ca mi se blocheaza genunchii. Imi aduceam insa aminte de Tudor, un baiat care a urcat cu noi cu genunchiul legat strans cu un tricou si cu dureri mari. N-a renuntat el, n-aveam cum sa renunt nici eu. In plus, stiam ca jos ne asteapta o bine meritata odihna. Si-asa a si fost. Dus, pranz si somn de voi vreo 2 ore. M-am trezit si aproape ca nu mai puteam sa ma dau jos din pat de la febra musculara. Nu puteam insa sa lenevesc in camera pentru ca Alex si Toma ne-au chemat la o cina si un mega foc de tabara. Nu puteam rata, asa ca m-am echipat si-am coborat. Cireasa de pe tort a fost partida de fotbal pe care am incins-o imediat dupa si care, sa va spun sincer, m-a „vindecat” de febra musculara. Nu-mi imaginam ca mai pot alerga dupa atata efort dar am facut-o cu destula lejeritate si m-am bucurat.
A urmat o petrecere de pomina la clubul de la subsolul hotelului unde initial m-am dus pentru „maaaaaxim” jumatate de ora si o bere. Doar ca jumatatea aceea de ora s-a transformat repede in 3 ore si multa zbantuiala. I-am cantat si urat „La multi ani!” lui Gaben, am mancat si tort, am mai topait, am mai vorbit si timpul a trecut repede. Au fost si lenesi care au lipsit de la party dar a fost numai pierderea lor, va asigur! 😉
5-11 septembrie 2014. Tot ce-a fost de văzut #priNeamt – ediția a III-a a celui mai important eveniment dedicat promovării în mediul online a unui județ din România. Află mai multe detalii pe http://goo.gl/Lw8mzy Organizator: Eventur Bucharest. Powered by Petrom Romania. Parteneri principali: Autoritatea Națională pentru Turism, Consiliul Județean Neamț, Primăria Piatra Neamț, Hotel Bistrița din Durău, Blue Air și Autoboca Rent-a-car.
si te-ai facut si poet, mono …
@Roxana: Eram, dar nu stiai tu. 🙂