Azi am sa va povestesc o intamplare. Una adevarata, una ce s-a petrecut chiar ieri in timp ce ma aflam la universitate. Atat de adevarata incat s-ar putea sa treaca complet neremarcata. Neremarcata pentru ca reflecta 100% comportamentul unei generatii. O generatie aflata intr-un pericol mare. Atat de mare incat riscam sa ne pierdem complet constiinta si buna cuviinta. Ma rog, asta pentru cei care chiar mai au constiinta si buna cuvinta. Restul sunt in categoria celor carora intamplarea li se va parea o chestie obisnuita.
Ma aflam intr-una din toaletele de la universitate. Inca de cand am intrat am remarcat un grup de studenti, baieti, care stateau de vorba si posteau o tigara la geam. Nu e permis fumatul in universitate dar am inchis ochii (desi de obicei ii cam iau la trei pazeste) pentru ca afara era frig si pentru ca nu cred ca e vreo toaleta intr-o scoala unde sa nu se fi postit o tigara. Nu mi s-a parut la inceput prea deplasat, insa de-abia aici incepe partea interesanta. In timp ce ma spalam pe maini, in toaleta a intrat si o domnisoara pe care am zarit-o in oglinda. Foarte nonsalanta, naturala, stiind exact unde intra, s-a indreptat catre baieti si si-a aprins la randul ei tigara.
Inainte ca eu sa pot reactiona o vad iesind in fuga din toaleta si zic, eh, si-o fi dat seama ca nu se afla unde trebuie asa ca dau sa ma indrept si eu spre iesire. In 3 secunde don’soara s-a intors cu tigara intre degete, la fel de nonsalanta, chemand-o de data aceasta si pe o alta prietena aflata pe hol. Nu ma pot abtine si ii scap printre dinti un „nu crezi ca ai gresit toaleta?”. Reactia a fost cat se poate de seaca. Nu a catadicsit sa deschida gura, nici macar sa ma priveasca, si cu un are de Paris Hilton, tinand tigara intre degete imi face un semn scurt in semn ca n-a gresit si ca e la locul potrivit. Dupa care a trecut mai departe pe langa mine catre geam si a continuat sa fumeze de parca nici n-as fi existat. „Du-te-n ma-ta de fraier”, cam asta s-a citit in ochii ei.
Am iesit din toaleta. Noroc ca am iesit pentru ca in mintea mea se pornea deja o furtuna si sunt sigur ca ar fi iesit urat daca mai stateam. Urat pentru ca eu o asemenea nesimtire n-am intalnit de multa vreme. De fapt de nu chiar asa de multa vreme, cam de vara trecuta, de cand am rugat-o pe o studenta sa se dea din spatele masinii pentru ca nu puteam iesi din parcare iar ea mi-a raspuns cu un sec „Sa mori tu?”.
Ma intreb insa de ce aceste reactii vin in special din partea fetelor? Nu are rost sa ma mai intreb de ce aceste persoane ajung sa termine un liceu si chiar sa faca o facultate, cand de fapt probabil ar trebui sa nici nu intre in clasa I pana nu invata cum sa se poarte in societate. Din pacate acestia sunt tineri care nu mai pun pret pe eduactia primita in familie, poate si pentru ca n-au primit-o dar si pentru ca vietile lor sunt mult puternic dominate de valori superficiale, pecuniare. Uitati-va in jur si nu va fi foarte greu sa ii remarcati.
Mi-e greu sa cred ca pot fi adusi pe calea cea dreapta, drept pentru care nu vreau sa-mi bat capul cu asta. Din pacate ma voi intalni tot mai des cu ei si cu ele si asta ma cam face sa ma ingrijorez. Probabil va trebui sa ma adaptez eu pentru ca asa cum spuneam mai devreme, e greu de crezut ca se vor schimba ei …
Eu sunt cu totul de acord in ceea ce spuneti, mai putin ultima parte cu „Probabil va trebui sa ma adaptez eu pentru ca asa…”. Vorbiti de generatia din care fac parte si eu si va impartasesc parerea deoarece vad in fiecare zi astfel de comportamente. Desi fac o gramada de prostii bunul simt si respectul nu mi l-am pierdut niciodata 🙂
@Lucian: Generalizarea e fortata, admit, dar nu suntem nici foarte departe de adevar. Si eu si cred ca si cei dinaintea mea mai faceam prostii, poate si o gluma la adresa profesorilor, dar sa ne bagam picioarele in el respect asa pe fata … niciodata. Cat despre adaptare, raman la ideea ca e greu sa-i mai schimb pe ei. Probabil o sa ma schimb eu, adica n-o sa-mi mai pese!
Ce zici ca ieri cand i-am spus unui conducator auto, patronul chioscului mov de jos:), ca blocheaza calea de acces mi-a zis: sa mori tu?! 🙂
@Irina: Sa mori tu ca ti-a zis „sa mori tu?”? :)))))) N-ai vazut ca e „talian”, ce te bagi si tu in seama aiurea. E ditai patronu’! :))
Ma intreb daca astfel de specimene vor regreta comportamentul de acum sau daca se vor schimba vreodata…
@Ioana: astfel de specimene nu se schimba de pe o zi pe alta, de la un an la altul. Vor ajunge sa reprezinte clasa sociala care condamna pe cei care au muncit ca nu sunt capabili de lucruri mai bune si cei mai frustrati de ce se intampla in jurul lor.
Intamplarea cu „sa mori tu ?” s-a terminat tot asa pasnic ? 🙂
Domnule profesor, in primul rand sa stiti ca sunteti tanar si puteti fi usor confundat cu un student. In al doilea rand, sunt curioasa daca treaba s-a intamplat la toaleta de la etajul 3, care este pe jumatate comuna, ca sa zic asa. Pentru ca acolo e oarecum un obicei sa se treaca dintr-o parte in alta, ca sa fumeze in grup, s-a intamplat si invers, sa mearga baieti in partea cu toaleta fetelor. ( plus, cand pauza e de 10 minute si afara ger, iar tu ai seminar la et. 3, e cam dificil sa cobori pana in spatele fac sa fumezi, au si ei o mica scuza, iar dumneavoastra tocmai pt ca sunteti mai tanar, sunt sigura ca puteti fi mai intelegator 🙂 ). Apoi, vreau sa mai spun ca sigur ca exista multi nesimtiti, suntem inconjurati, dar nu numai din aceasta generatie mai tanara. Eu ma lovesc zi de zi de multi multi nesimtiti peste 40 de ani. Totusi… si e doar o parere… in zilele noastre lumea s-a mai schimbat. Eu, sincer, daca ies din cabina de toaleta si langa usa este un barbat, nu ma deranjeaza. Acum sunt multe toalete comune, cum zicea cineva mai sus, chiar si in scoli si licee. Si la sfarsit o intrebare la care va rog sa imi raspundeti: Ce parere aveti despre faptul ca dl Moscovici , care preda matematica la FEAA, fumeaza in sala in timpul seminarului, in prezenta a 30 de studenti? Fumatul in universitate nu este interzis in cazul dumnealui? Cati ani de acasa a ramas repetent acest domn? Dupa cum ziceam… sunt si din alte generatii…
Inca ceva: A nu se intelege ca nu sunt intru totul de acord cu parerea dumneavoastra. 🙂
Inca de cand am intrat pentru prima data in FEAA, in 2006, am avut senzatia ca am intrat intr-o lume complet noua: oameni noi, comportamente noi, obiceiuri noi, educatii fel de fel. Am fost uimita din prima clipa de nonsalanta colegelor de facultate, de tupeul exagerat, de apucaturile mai degraba masculine ale asa ziselor domnisoare. E de admirat o fata/femeie increzatoare, curajoasa, tupeista dar de aici pana la nesimtire e cale lunga.
Initial am pus totul pe seama varstei si a ideii ca la vremuri noi se impun comportamente noi, ca intr-o multime de oameni fiecare e obligat sa caute sa se remarce cumva.
Abia acum dupa 6 ani am inteles ca fetele de azi/ femeile de azi cauta atat de mult sa se afirme, sa arate cat de tari sunt ele incat pica des in penibil, in nesimtire. Dupa modelul fetelor le plac baietii rai majoritatea tinerelor de azi cred ca baietilor le plac fetele rele si mai ales ca fetele rele ajung unde vor ele. Limbajul colorat, impertinenta iesita din comun sunt vazute ca si metode de a te inconjura de amici, de a te incadra intr-un grup, de a arata sexului opus ca uite ce tare si independenta sunt eu, ce femeie a secolului 21 sunt.
Urat, umilitor, neadecvat. Dupa ce au luptat amar de vreme sa arate ca sunt pe picior de egalitate cu barbatii, femeile zilelor noastre prin comportamentele lor tind sa demonstreze adesea ca suntem sub sexul tare.
Pacat!
Aceasta pierdere de constiinta si buna cuviinta are loc de cel putin 20 de ani. Putin cate putin, la fiecare generatie. Eu provin dintr-o familie cu frati mai mari(acum au 35 de ani). Imi aduc aminte cum parintii le ziceau generatiei lor acelasi lucru, cum ei la randul lor ziceau asta despre generatia mea si cum eu acum zic acelasi lucru despre generatiile mai mici.