Cateva impresii despre sudul Frantei – Provence.

Am avut ocazia sa ma plimb putin prin Provence saptamana trecuta. O zona deosebita a Frantei care m-a facut sa-mi schimb parerea despre locul in care as vrea sa ma retrag la batranete. Daca pana acum pe primul loc era la mare distanta o insula greceasca, acum Provence incepe sa sune cel putin la fel de bine.  3 zile n-au fost chiar de ajuns dar mi-am facut o impresie destul de puternica. In total am stat 9 zile in Franta insa doar 3 le-am petrecut in sud. Restul au fost in Lyon si in zonele limitrofe. But anyway, sa vedem cateva impresii despre paradisul lavandei si al fleur du sel.

Pornind de la Lyon inspre sud pe raul Rhone am ajuns dupa o scurta vizita la Pont d’Arc in minunata Provence. Aerul provencal te cuprinde de cum simti Mistralul si mirosul de lavanda. Desi nu este inflorita in aceasta perioada a anului, mirosul inca se simte pentru ca aici e universal lavandei. Totul e cu aroma de lavanda sau lavandine mai precis. Pentru ca lavanda adevarata e cea care creste doar la altitudini de cel putin 450 m deasupra nivelului marii. Primul loc in care am poposit a fost Arles, orasul de suflet al lui Van Gogh. Am ajuns intr-o sambata si am prins orasul in toata splendoarea sa, plin de turisti si cu zumzetul caracteristic. Trebuie neaparat sa ajungi in zona centrala dar iti recomand sa alegi stradutele laturalnice, sa vezi cu adevarat stilul de viata al provencalilor. Un popas la Espace VanGogh e necesar, apoi o scurta vizita la Café Du Nuit si evident, apoi la amfiteatrul roman unde daca ai noroc poti sa prinzi un spectacol de corida provencala. Nu-ti fa griji, taurii nu sunt omorati ca in Spania, ci corida presupune de fapt ca tinerii “toreadori” sa desprinda niste funde rosii de pe coarnele taurului. Recomand de asemenea si piata de sambata unde vei avea ocazia sa cumperi tot ceea ce este characteristic in aceasta zona, de la branzeturi si produse pe baza de miere, pana la renumitele prosoape si fete de masa colorate in galbenul si movul tipic provencal. Oh, I miss Arles … il inteleg pe VanGogh si toti ceilalti ce au poposit vreodata acolo.

Din Arles am mers intr-o scurta excursie in Camargue, zona considerata a fi delta Rhone-ului. Nu e cel mai interesant loc de vazut, dar daca iti plac pasarile flamingo, caii albi si taurii negri provencali, e un loc in care ii poti vedea in libertate. Un punct interesat este oraselul Saintes Maries de la Mer, unde iti poti clati picioarele in Mediterana si de asemenea, poti vizita biserica dedicata sfintei Sara, protectoarea tiganilor provencali. Tot din aceasta zona provine si vestita sare Fleur du Sel, recoltata manual de pe suprafata lacurilor cu apa sarata.

Al doilea punct de interes este evident orasul Papilor, Avignon. Situat un pic mai la nord, Avignon este mai mare decat Arles si acest lucru se simte de cum ajungi. De pe Rhone, nu ai cum sa nu remarci vestitul pod Saint Benezet sau Pont d’Avignon (poate vi-l mai aduceti aminte din cantecul pe care il invatati la scoala la limba franceza … sur le Pont d’Avignon on y danse, on y danse). De asemenea nu ai cum sa nu remarci in toata maretia sa, Palatul Papilor. Trebuie sa recunosc ca e impresionat si odata ajuns in oras, trebuie neaparat sa ii faci o vizita. Desi interiorul e gol, Papii luand cu ei cam tot ce era de pret, inapoi la Vatican, constructia din secolul XIV este impresionanta si mai ales faptul ca totul s-a facut in doar 20 de ani. Poti sa faci rapid un tur de oras cu un soi de trenulet care te duce pe la cele mai importante landmark-uri dar eu iti sugerez sa iei orasul la pas si sa nu te grabesti pentru ca sunt atatea locuri interesante de vazut. Opreste-te la o terasa in piata mare langa carusel, admira cladirea primariei si bucura-te de bucataria provencala. Daca te fascineaza aromele branzeturilor si ale mezelurilor locale, da o fuga pana la Halle d’Avignon si nu o sa-ti para rau, in plus si cladirea e foarte interesanta fiind imbracata in verdeata. O sa-ti vina greu sa pleci din Avignon, iti garantez.

De la Avignon am mers intr-o alta scurta excursie la faimosul apeduct Pont Du Gard unde am ramas efectiv cu gura cascata. Este impresionant de-a dreptul si daca vizitezi si muzeul dedicat, iti dai seama cat de avansata era civilizatia romana si cat de idioti am fost noi cei ce am venit dupa ei pentru ca am distrus tot ce acestia au creat. Daca am fi pastrat ritmul de dezvoltare de atunci, cine stie unde am fi ajuns acum. Este un loc pe care clar trebuie sa-l vedeti. De acolo am tras o fuga si la Uzes, un orasel mic dar cu un farmec deosebit. Am ajuns intr-o zi in care tot orasul se transformase intr-un imens targ de vechituri, ceea ce ii dadea un aer si mai interesant. Daca tot esti in zona, trebuie neaparat sa ajungi si la Nimes, unde am inteles ca poti vedea iarasi un amfiteatru roman in toata splendoarea. Din pacate eu acolo n-am mai ajuns. Well, next time!

Probabil ca ma voi intoarce in Provence cat de curand insa data viitoare voi alege un alt mijloc de locomotie, care sa-mi permita sa ma bucur de fiecare satuc si fiecare orasel. O Vespa! Pana atunci insa, va las cu cateva imagini de prin locurile vizitate. Enjoy!