Saptamana aceasta asist la prezentarile de proiecte ale studentilor. Ca in fiecare an m-am pregatit sufleteste si pentru etapa urmatoare, adica cea in care le evaluez si proiectele tiparite. Dar, se pare ca m-am pregatit inutil pentru ca variantele tiparite sunt subtiri, extrem de subtiri. Si cand spun subtiri nu ma refer la numarul de pagini ci ma refer la continut, efectiv. Daca in anii trecuti lipseau detaliile de implementare a ideilor, anul acesta au ajuns sa lipseasca chiar si ideile. Sau daca nu lipsesc, atunci sunt exprimate prim maxim 4-5 cuvinte. Da, stiu, oamenii buni stiu sa spuna lucruri complicate prin cuvinte simple. Simple nu inseamna insa neaparat putine.
Asadar anul acesta cu un ochi rad si cu altul plang. Rad pentru ca studentii au inregistrat un progres evident pe partea de prezentari si mai mult decat atat, au inceput sa depuna eforturi in a-si crea machete de produse, spoturi etc. Din pacate si plang pentru ca planurile lor de implementare sunt de cele mai multe ori varza. Detaliile esentiale lipsesc, obiectivele sunt anapoda, si asta pentru ca rareori am intalnit o echipa care sa fi tinut cu adevarat cont de rezultatele cercetarii pe care tot ei au intreprins-o anterior redactarii mixului de marketing. Le spun Bravo! pentru efortul practic depus, dar le atrag atentia ca acest efort nu valoareaza nimic in situatia in care nu sunt in stare sa si explice de ce au luat deciziile respective si mai mult, daca deciziile nu au un fundament in zona de research.
Cand eram student era la moda dictonul „teoria ca teoria dar practica ne omoara” si asta pentru ca majoritatea studentilor erau toba de carte insa nu prea aveam ocazia sa punem in practica ce invatam. Nu aveam asa multe proiecte, nu eram apreciati pentru ideile practice si nici nu erau prea multe oferte de internship-uri. Imi aduc aminte si-acum momentul in care la sfarsitul anul 3 am aplicat pentru un internship de 3 saptamani la Ursus. Eram cam 100 pe vreo 10 locuri, am dat 2 teste si cand am aflat ca am fost selectat nu-mi mai incapeam in piele.
Acum situatia se pare ca e exact pe dos. Studentii sunt atat de atrasi de ideea de a face practica si internship-uri incat neglijeaza teoria. Din pacate nu functioneaza asa. Pentru ca nu prea ai ce sa pui in practica daca nu stii si teoria. Am studenti, putini ce-i drept, care au citit inainte de a se apuca de lucru la proiecte si se vede. La ceilalti e totul numai un avant, idei puse de-a valma si strategie ioc. N-ai cum sa ajungi un bun specialist de marketing doar invatand din greseli. Pentru ca unele greseli te scot definitiv din joc. Daca esti fotbalist si iei cartonas rosu in semifinale ca John Terry, ajungi sa ratezi finala si practic ai jucat degeaba un sezon intreg daca tocmai tu, capitanul echipei nu poti ridica trofeul deasupra capului!
Ma intreb insa cum de s-a ajuns aici? Tinerii nu prea mai au rabdare. Vor sa stie dar nu vor sa citeasca, nu vor sa mai invete la scoala. Atunci poate scoala are o problema. Am zis-o si o mai zic, cred ca mai trebuie sa facem schimbari in sistemul de invatamant. La toate nivelurile. Dar cred in acelasi timp ca si companiile ar trebui sa sustina mai mult invatamantul, sa se implice activ in procesul de educatie al tinerilor, sa ii directioneze catre scoli, sa ii puna la treaba dar sa ii mai si testeze inainte. In felul acesta se pot crea niste bariere pe piata muncii, niste niveluri pe care tinerii trebuie sa le atinga/completeze (ca la jocuri) si vor fi mai motivati. In acelasi timp, cred ca si cartile si suporturile noastre de curs sunt neatractive. Blocurile mari de text, teoria fara studii de caz, slideshow-urile incarcate cu text, nu fac altceva decat sa indeparteze studentul de lectura. Si uite asa se creeaza acest cerc vicios.
Se vorbeste mult despre creativitate dar uitam ca de fapt creativitatea este subiectiva si extrem de volatila. Idea pe care un individ o are poate parea foarte clara in mintea sa. Rezultatul vazut in urma folosirii ideii este unul aproape de la sine inteles. Insa daca lucrezi intr-o echipa sau ai cativa subalterni care trebuie sa-ti puna in practica ideea ta, asteapta-te ca acestia sa nu vada rezultatul la fel cum il vezi tu daca nu le dai suficiente detalii. Pune pixul pe foaie, degetele pe tastatura si scrie, da suficiente detalii incat lumea sa perceapa aceeasi realitate pe care o percepi si tu. Uneori scriu brief-uri de 2 pagini pentru un „amarat” de afis si fac asta pentru ca vreau ca designerul cu care lucrez sa inteleaga exact ceea ce vreau sa-mi livreze. Iar exercitiul scrisului se face din scoala, lucrand la aceste proiecte. Asa ca, dragi studenti, nu va mai temeti de scris. Scrisul ajuta, te face mai usor de inteles, detaliile conteaza, chiar si cele mai stupide!
Sursa foto: www.halfelf.org
Se dregadeaza sistemul Mono, asta e problema. Scoatem in fiecare an mii de specialisti care stiu prea multe informatii care n-o sa-i ajute niciodata in viata… genul de specialisti care stiu totul si nimic. Eu imi aduc aminte de un proiect la achizitii … deci m-a desfiintat profa in primele 2 minute ale prezentarii si m-a pus sa refac proiectul pentru ca nu facusem o descriere a distributiei produsului meu pana la clientul final, lucru care in conceptia mea pe atunci nu era necesar… ei bine a avut mare dreptate sa ma arda atunci:). Iar despre studentii de azi de la FEAA … ar trebui sa-si puna stickynotes peste tot cu ,,Administrarea Afacerilor” si sa-si aduca aminte ca pe diploma de licenta o sa le scie economist (cred) si cand o sa lucreze pentru un sef cu mult mai prost decat ei o sa trebuiasca sa se cam gandeasca la toate etapele si la tot ce inseamna concepere sau vanzare de produs/serviciu.
Iar treaba cu teoria si practica… probabil e o vina generala ce incepe sa fie scrisa in ADN-ul nostru, e chestia aia cu ,,lasa ca merge si asa” si multe lucruri se fac ,,dupa ureche”.
Am facut si eu practica la Ursus ca asa se chema pe vremea nostra: practica, nu internship. Si acum am o cicatrice pe mana de la un cutter pt ca am lipit afise cu ursus pana nu am mai putut.
Eu zic ca tinerii din ziua de azi vor sa sara niste etape si sa ajunga mai repede sus. Din pacate nu vor sa inceapa de jos (de la lipit afise si oferit pixuri, vor direct in scaunul de sef cu multi bani.
@alina: cred ca iti aduci aminte cu placere de perioada aia numai cand vezi cicatricea. am rupt o pereche de pantofi atunci alergand cu afisele si etichetele dupa mine dar nimic din experienta aceea nu m-ar fi ajutat daca nu puneam si burta pe carte in acelasi timp. Am putut astfel sa vad o corelatie intre cele doua dimensiuni. Practica e buna, dar daca nu ai cunostinte fundamentale … nu prea intelegi, nu te integrezi si pana la urma nu inveti mai nimic.
pot sa recunosc faptul ca de multe ori mi s-a intamplat ca anumite lucruri invatate la facultate sa imi foloseasca la fostul serviciu, dar si viceversa. din pacate, la facultate sunt unele obiecte pur teoretice, predate(dictate silaba cu silaba) ca sa fie predate.